mă ascultă vântul
pe mine
mă ascultă timpul
care se regăsește pe fața mea
plină de gânduri
cercul
îmi face în ciudă
și mă chinuie noaptea
punctul devine
începutul și sfârșitul
ideilor nenăscute
există totuși un trib
care nu are noțiunea timpului,
trăiesc într-un etern prezent
mă ascultă vântul,
mă ascultă timpul,
..................
mă ascultă
în fiecare dimineață conștiința
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu