”Clipa...” de EVC

Este timpul să aprindem lumina în viața noastră,
să ne iubim pe noi,
să zâmbim la iubita noastră și să spunem: Te iubesc!

Este timpul să alergam dupa fluturi
și să lăsăm deoparte gândurile ce ne sfarmă sufletul.

Nu este timpul întrebărilor,
nu a fost si nu va fi niciodată;
este doar clipa noastră ce merită trăită.

”Eu...” de EVC

Lupta cu mine
îmi obosește neuronii inutil,
o perdea de fum se așterne între mine și mine
îmi place să cred ca negrul este alb
și visurile mele mai au o șansă.

Ieri a îngețat de frig chiar pietrele,
discutam cu mine despre un nou început
care azi a devenit istorie...

”Apocalipsa” de EVC

A început să putrezească pamântul
de deasupra noastră,
lemnul ce ne-nconjoară se vaită ca un muribund;
scot țipete păsările înspăimântate că nu mai pot ateriza...
totul e mort
iar timpul nu mai există.

”Picură...” de EVC

Picură, picură, picură...
gândurile ce ne inundă sufletul,
în spații închise se prostituiază ideile
iar noi facem psihoterapie cu lupii.