"zbor căzut" de EVC

urlă natura
la propria creaţie

urlă cu disperarea "calului bătut de căruţaş"
iar omul în nemernicia lui
schioapătă la luna
din mintea lui

continuă fuga după pietrele lăsate de talibanii
care  ne aruncă în aer conştiinţa
plină de rugăciunile acumulate în numele lor

zbor căzut
în fericire

"într-un prezent" de EVC

într-un prezent foarte aproape
vom fi devoraţi de furnici

într-un prezent care refuză să devină prezent
vom alerga înapoi crezând că alergăm înainte

într-un prezent:
un OM,
o Întrebare
şi un Surâs
vor face legea printre cei devoraţi
de propriile gânduri

devenim un fel de canibali ai propriilor dileme
sau nu devenim Nimic

Nimic urmat de Nimic?

plâng plantele bătute de nedefinitul
omului singuratic
iar noi ne înecăm cu propria idee
printre copacii părăsiţi:
de ceilalţi copaci,
de...

toţi începem să fugim
de omul singuratic
inventăm credinţe de frică
şi...

fugim toţi de prezent
până murim
şi...
gata :)