"Fluturi..." de EVC

Am un ocean de gânduri în minte
valuri uriaşe mă cotropesc,
îmi este teamă
dar continuu să alerg:
înainte,
înapoi....

Sătul de atâta criza
am hotărât că ea nu mai exista
şi-am început să râd
în timp ce prindeam fluturi.

.............................
Învaţă să respecţi gunoiul,
dar ai grijă să nu devii ca EL.

"Sensuri " de EVC

Redefinesc sensuri
aflate pe o curba...

Tot ma intreb:
"Cum e posibil?"
pe urma urmeaza tacerea...

Acum de fapt nu este acum,
devine trecut
iar noi continuam sa redefinim nimicul
strigand cat ne tine gura: "Evrika!"

"Amestec..." de EVC

O pisică a început să latre
un câine a început să miaune
un om a început să scoată sunete
pe care nu le înţelegea nici un animal...

"Uitând" de EVC

Se aruncă cu lut în noi
uitând de stropul ce se prelinge pe faţa ta,
a mea...

Plângem pe cei care au plecat
uitând că ei sunt mereu cu noi

Casa albă,
cal alb,
iubire albă...

Murim împreună cu cei care au ales să plece
uitând că Dumnezeu ne iubeşte.

"Albul din suflet." de EVC

Foile albe zboară deaspupra noastră
aşteptând să fie rupte
de rafale de ganduri
ce ne brazdează neuronii.

Cerneala se aşterne încetul cu încetul
pe sufletul nostru,
depozitându-se pentru o eventuală istorie
a lui "A fost odata...".

Continuam să ne temem
lăsând speranţa să ne macine sufletul
deja înfrânt de obiectele cel înconjoară.

"Constatare" de EVC

Am început să călătoresc spre lumina din mine,
în jurul meu se dă lupta
pentru supraveţuirea zâmbetului de pe chipul copilului pierdut
odată cu moartea tatălui.

avalanşa gunoiului din interiorul şi exteriorul meu
încearca să pună stapânire pe suflet
strivind zâmbetul copilului.

"E timpul..." de EVC

E timpul
să privim înapoi
şi să ne debarasăm de balastrul care ne înceţoşează mintea.

E timpul
să privim peste Prut
la copiii care refuză îndobitocirea.

E timpul
să nu ne mai plângem şi să luăm atitudine
fată de comuniştii de lângă noi.